Delir

    Tic-tac-tic-tac-tic-ta... gata m-am trezit nu e nevoie sa ticai asa! Oh... saracul de tine, tu asa ticai mereu nu-i asa? Acum te-am auzit eu... e aproape dimineata, se crapa de ziua... de ce m-am trezit oare? Ah da... sa il sun sa il intreb cand vine acasa... e deja tarziu si... si niciodata nu intarzie asa de mult. Telefonul, iau telefonul sa il sun.... de ce nu ii mai gasesc numarul? Era chiar aici mereu, primul... primul adica ultimul numar apelat. Si acum vreau sa il sun, incerc si nu e aici.... ah!!!  mereu am zis sa il invat!

Amintirile incep sa ii patrunda in suflet... a vut sa uite ca el nu mai vine acasa, a vrut sa uite ca ea i-a spus sa plece! Si sa nu se mai intoarca niciodata! S-au certat cu o saptamana in urma, dar ranile sunt mult mai adanci. De cand se cunosc s-au apropiat din ce in ce mai mult... pana cand... pana cand au ajuns sa fie straini... cum se poate transforma o iubire atat de pura in... in nimic? Si, mai ales... atunci cand doi oameni se despart, ce se intampla cu toata iubirea?

A crezut ca e mai bine asa, sa ii spuna sa plece... nu mai putea locui in casa cu cineva pe care nu il mai cunostea... si ceea ce era mai rau.... nu stia care dintre ei s-a schimbat mai mult... sau mai ales... a fost vreodata ceva? Sau doar euforia inceputului.... un inceput pe care ei l-au precipitat si l-au transformat in sentiment? Oare intre ei a fost doar pasiune? Si daca da, cum ne putem da noi seama oare cand o relatie va dainui... si cand va pieri dupa putin timp...

Intotdeauna am crezut ca intr-un cuplu exista cineva care iubeste mai mult. Si inca sunt convinsa de asta. In ultima perioda tind insa sa cred ca unul dintre cei doi nu iubeste chiar deloc. Nu simte decat o atractie, un sentiment de siguranta, pe cand celalalt, constient fiind ca se va termina, iubeste! Din tot sufletul! Cu toata puterea si dorinta! Cu toata pasiunea si nesatul de partenerul sau!

De ce i-am spus sa plece? Siii... si ce daca nu ma mai iubea? Poate ca doar eu credeam asta... si de fapt... de fapt el chiar... chiar... nu.... Nu putea sa tina la mine! Nu mi-a arat de mult timp! Si i-am spus!!! I-am spus de la inceput ca el o sa iasa bine... si eu...ca de obicei o sa ies sifonata din toata tarasenia asta!!!  Ca nu ii pot spune relatie... Nu definim nimic... sa nu cumva sa se strice... ceeee? ce sa se strice? Cum poti sa strici ceva ce nu exista?

Si mai ales... cum poti pierde ceva ce n-ai avut niciodata?